O premieră în România este legea falimentului personal care a intrat în vigoare la data de 01.01.2018. Până la intrarea ei în vigoare, falimentul era o procedură specifică persoanelor juridice, societăților, însă, acum, și persoanele fizice pot beneficia de efectele acestei legi.
Ce înseamnă falimentul?
Falimentul unei persoane intervine atunci când valoarea datoriilor sale depășește valoarea bunurilor/veniturilor. Ajunsă în acest punct, persoana nu mai face față datoriilor și poate beneficia de efectele legii privind falimentul.
Care este scopul Legii nr. 151/2015 privind falimentul personal?
Legea nr. 151/2015 privind falimentul personal urmărește echilibrarea financiară a persoanei care a acumulat mai multe datorii decât venituri. Un alt beneficiu pe care aceasta îl are este faptul că îi pune pe debitori la adăpost de executările silite începute împotriva lor. Așadar, dacă s-a demarat o executare silită, odată începută procedura falimentului personal, această executare silită va fi suspendată. Nici penalitățile nu vor mai fi calculate în perioada desfășurării procedurii falimentului personal.
De asemenea, datoriile pot fi plătite eșalont, situație ce ușurează considerabil plata acestora de către debitor.
Care sunt condițiile pe care o persoană fizică trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de legea falimentului personal?
- Să fie bună-credință, adică averea sa să nu fi fost diminuată în mod intenționat ori prin mijloace nelegale;
- Să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul României de cel puțin 6 luni;
- Datoriile să depășească veniturile și să nu existe posibilitatea de a-și achita obligațiile într-o perioadă de cel mult 12 luni;
- Cuantumul total al datoriilor sale să fie cel puțin cu egal cu echivalentul a 15 salarii minime pe economie.
Cine nu poate beneficia de efectele legii falimentului personal?
- Cel căruia i-a fost închisă din vina sa o procedură de faliment cu mai puțin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de faliment;
- Cel care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de evaziune fiscala, a unei infractiuni de fals sau a unei infractiuni intentionate contra patrimoniului prin nesocotirea increderii;
- Cel care, în ultimii 2 ani, a fost concediat din vina sa;
- Cel care, deși apt de muncă, nu și-a căutat un loc de muncă sau a refuzat nejustificat un loc de muncă ori o altă activitate aducătoare de venit;
- Cel care a acumulat datorii noi prin cheltuieli inutile în timp ce știa că este în stare de insolvență;
- Cel care a determinat sau a ajutat, cu intenție sau culpă gravă, diminuarea veniturilor sale și intrarea în starea de insolvență
